|
MAFS |
Prognozarea
producţiei de miere, autofertilitatea şi caracteristicile
productive la hibrizii străini de floarea-soarelui admişi în
cultură în România |
Prezentare
Floarea-soarelui, prin sortimentul larg de
hibrizi omologaţi şi înscrişi în catalogul oficial,
prezintă particularităţi biologice care-i permit să
valorifice diversitatea condiţiilor de mediu şi tehnologice oferite
de arealul larg de cultură din România. Cererea pieţei interne
şi externe pentru această materie primă face ca floarea-soarelui
să fie considerată o plantă a viitorului pentru agricultura
românească.
Floarea-soarelui deţine locul 3 ca
suprafaţă cultivată în România, după porumb şi grâu,
fiind o plantă tehnică cu tradiţie în România. Suprafeţele
cultivate cu floarea-soarelui au înregistrat o tendinţă
crescătoare după 1990, fiind printre puţinele plante de
cultură care s-a bucurat de atenţia cultivatorilor. Aceasta s-a
datorat în principal preţului de vânzare atractiv şi siguranţei
desfacerii recoltei, dar şi tehnologiei de cultură relativ mai
simplă, precum şi stabilităţii recoltelor de la un an la
altul, determinată de comportarea mai bună a florii-soarelui la
secetă, comparativ cu alte plante de cultură. Tehnologia de cultură
este mecanizabilă în întregime şi nu pune probleme deosebite
cultivatorului.
Pentru domeniul apicol, prognozarea înfloritului
şi a producţiei de miere pentru gama de hibrizi străini, nou
introduşi pe piaţa românească, asigură apicultorilor o
utilizare eficientă a conveerului salcâm-tei-floarea-soarelui şi
mărirea sezonului de cules pentru albinele melifere, cu efect asupra
creşterii producţiei anuale de miere şi reducerea costurilor
pentru întreţinerea familiilor de albine. Ca atare, proiectul îşi
propune să vină în sprijinul apicultorilor care se deplasează în
pastoral la culturile de floarea-soarelui pentru care, de cele mai multe ori,
nu se cunoaşte capacitatea hibridului cultivat de a secreta nectar. Acest
lucru se realizează prin studierea caracteristicilor melifere ale noilor
hibrizi de floarea-soarelui introduşi în cultură în România, în
majoritate străini, şi elaborarea unei prognoze a înfloritului
şi a producţiei de miere cu ajutorul unui model matematic de
prognoză ce va fi finalizat într-un software.
Polenizarea suplimentară cu ajutorul
albinelor melifere la floarea-soarelui, care se constituie într-o
măsură tehnologică în contextul agriculturii durabile, are
efecte multiple: creşterea producţiei de seminţe cu 30-60% prin
creşterea numărului de seminţe pline pe calatidiu, reducerea
costului de producţie unitar la producţia marfă, în special la
hibrizii cu un procent redus de autofertilitate. Realizarea acestor obiective
este posibilă prin studierea caracteristilor melifere ale celor peste 60
hibrizi străini de floarea-soarelui introduşi în cultură
după anul 2000, monitorizarea perioadei de înflorire şi de
atracţie pentru albine şi prognozarea producţiei de miere în
funcţie de caracteristicile hibrizilor de floarea-soarelui existenţi
în cultură în România.
Prin prezentul proiect se urmăreşte
rezolvarea unor probleme ale apicultorilor pe care aceştia le-au
făcut cunoscute de-a lungul timpului prin numeroase şi constante
întrebări, şi anume:
-
de ce nu se mai obţin producţii
satisfăcătoare de miere la floarea-soarelui în ultimii ani?;
-
care este prognoza secreţiei de nectar şi
a producţiei de miere la floarea-soarelui?;
-
care este potenţialul nectarifer al noilor
hibrizi de floarea-soarelui, în special al celor străini?;
-
este posibil ca hibrizii noi de floarea-soarelui,
în special cei străini, să nu mai secrete nectar?;
-
este posibil ca tehnologia actuală de
cultură la floarea-soarelui să diminueze secreţia de nectar?;
-
este posibil ca din cauza condiţiilor de mediu
din ultimii ani (secetă, arşiţă), floarea-soarelui să
nu mai secrete nectar?.
Totodată, se urmăreşte să se
determine momentul şi durata de înflorire şi să se realizeze o
prognoză a înfloritului la hibrizii străini de floarea-soarelui
cultivaţi în România.
De asemenea, se urmăreşte să se
rezolve o serie de probleme ale cultivatorilor de floarea-soarelui cu privire
la asigurarea polenizării prin intermediul albinelor melifere, respectiv
se urmăreşte să se stabilească gradul de autofertilitate la
hibrizii străini de floarea-soarelui, astfel încât prin asigurarea polenizării
cu ajutorul albinelor melifere, în funcţie de cerinţele fiecărui
hibrid, să se asigure producţii de seminţe mari şi
eficiente din punct de vedere economic.